Tot ce trebuie să ştii despre arsuri! Iată cele mai eficiente remedii naturiste

articolul continua dupa recomandari

Camelia Potec, planuri de nuntă după botez: „Cu locația a fost problemă”

Există însă diferite tratamente pentru aceste arsuri, dar care însă trebuie administrate în funcţie de gradul leziunilor şi urmăresc calmarea durerilor, curăţirea mecanică şi chimică a plăgilor, împiedicarea resorbţiei de toxine, prevenirea infecţiilor şi cicatrizarea rănilor, potrivit ziarullumina.ro.

În funcţie de gravitatea leziunii produse, arsurile sunt graduate în 4 trepte:

• gradul I - arsuri manifestate prin zone de roşeaţă pe piele, edeme, dureri, usturimi, febră, frisoane, greţuri, vărsături, reacţii care dispar după 2-3 zile, lăsând o piele uşor pigmentată, dar fără cicatrice;
• gradul II - cu piele intens înroşită, dureroasă şi cu flictene (vezicule pline cu serozitate apoasă);
• gradul III - cu distrugerea pielii şi a unei părţi din ţesuturile subcutanate (grăsime, muşchi, vase sanguine), care se pot infecta, întârziind vindecarea şi lăsând cicatrice vizibile;
• gradul IV - cu carbonizarea epidermei şi a dermei din zona afectată, până la muşchi şi oase.

Arsurile de gradul I şi II sunt leziuni superficiale, pe întinderi reduse, care se pot vindeca fără urme în 10-20 zile, dacă sunt ţinute sub un jet de apă rece timp de minimum 10 minute sau se pun comprese reci pe zona afectată.

Tratamentele fitoterapeutice sunt recomandate în arsurile puţin întinse şi superficiale (de gradul I şi II). Se aplică extern sub formă de spălături locale, comprese reci, unguente sau uleiuri, folosind plante cu efecte antiseptice, cicatrizante şi calmante.

Iată câteva dintre cele mai eficiente tratamente naturiste pentru arsuri, care vindecă pielea fără a lăsa urme.

Muguri de plop negru din care se prepară:

- băi locale, comprese şi spălături cu infuzie din 200 g muguri zdrobiţi la un litru de apă clocotită;

- unguent din 20 g muguri zdrobiţi şi umectaţi timp de 24 de ore cu 5 ml alcool 70%, după care se adaugă 100 g untură şi 5 g ceară de albine; se ţine pe baia de apă timp de 3 ore la 1000C, se strecoară prin tifon şi se amestecă pentru omogenizare.

Flori de muşeţel folosite la:

- infuzie din 2 linguri la 250 ml apă clocotită, folosită la spălături şi băi locale, având acţiune antiseptică, decongestivă şi cicatrizantă, în cazul apariţiei băşicuţelor;

- ulei din 20 g flori mărunţite, umectate cu 3 linguri alcool şi macerate timp de 2-3 ore; se adaugă 20 ml ulei de floarea-soarelui, se fierbe pe baia de apă 2-3 ore şi se strecoară în sticle închise la culoare, având bune rezultate în ungerea rănilor şi în aplicarea pansamentelor.

Flori de coada-şoricelului preparate astfel:

- infuzie din 2 linguri flori la 250 ml apă clocotită, folosită pentru comprese, cu acţiune calmantă, antiinflamatoare şi dezinfectantă.

Flori de gălbenele preparate sub formă de:

- infuzie din 15-20 g flori la un litru de apă, folosită în băi locale şi cataplasme;

- tinctură din 20 g flori macerate timp de 8 zile în 100 ml alcool 70% folosită în diluţie de 1:10 cu apă fiartă şi răcită.

Herba de sunătoare preparată în:

- infuzie din 30-40 g plantă la un litru apă folosită în băi, comprese sau spălături;

- ulei din 20 g plantă mărunţită, umectată cu 20 ml alcool şi macerată 24 de ore; se adaugă 200 ml ulei, se fierbe 3 ore pe baia de apă, iar după 2-3 ore se filtrează prin tifon dublu şi se păstrează la întuneric şi răcoare, pentru a fi aplicată ca pansament local pe plăgile deschise produse prin arsuri, cu rol de calmant, dezinfectant, cicatrizant şi antiinflamator.

Flori de soc - 30-40 g la un litru apă în clocot, preparate ca infuzie folosită în băi locale şi spălături pe arsură, având efecte calmante, antiseptice şi antiinflamatoare şi de uscare a flictenelor.

Seminţe de in folosite ca:

- ulei de in amestecat cu apă de var (în părţi egale) până se formează un lichid alb-lăptos, eficace în cicatrizarea arsurilor.

Rădăcini de tătăneasă folosite în:

- decoct (4-5 linguri la 250 ml apă) care se fierbe 15-20 de minute într-un vas acoperit, cu efecte în cataplasme şi băi locale.

Amestec din frunze de nuc (30 g) şi de mentă (10 g), flori de muşeţel (20 g), arnică (10 g) şi de lavandă (10 g) şi scoarţă de stejar (20 g), din care se prepară o infuzie (2 linguri la 250 ml apă clocotită), utilizată în comprese calmante.

Din experienţa populară se folosesc cataplasme cu cartofi cruzi şi raşi, morcov ras, felii de tomate, frunze fierte de salată sau varză care alină durerile şi ajută la vindecare.

Un alt remediu eficient este cel cu ulei şi apă de var. Se freacă bine untdelemn într-o farfurioară, se adaugă, puţin câte puţin, apă de var şi se amestecă până compo­ziţia devine cremoasă. Se aşează pe o foaie de varză foarte curată şi se aplică pe arsură. Foaia de varză se zdrobeşte pu­ţin, înainte, potrivit formula-as.ro.

De asemenea, un alt leac se poate face dintr-un şi un pic de făină. Se amestecă un gălbenuş de ou cu puţină făină de grâu, se face o turtă şi se pune la uscat. Se pisează, se amestecă cu untdelemn, apoi se unge rana. Efectele sunt remarcabile.

Foto:

M.T.