Tradiţii şi obiceiuri de Lăsata Secului! Ce nu trebuie să faci astăzi, dacă vrei să îţi meargă bine tot anul

articolul continua dupa recomandari

Camelia Potec, planuri de nuntă după botez: „Cu locația a fost problemă”

Intrarea în Postul Sfintelor Paști, cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată de ziua în care se lasă sec, ultima zi în care se mai poate mânca "de dulce". Postul Sfintelor Paști, cunoscut și ca Postul Mare, este singurul pentru care există două date de Lăsat al secului, una pentru carne (Duminica Înfricoșătoarei Judecăți), anul acesta la 6 martie, iar cealaltă pentru lactate, ouă și pește (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), anul acesta la 13 martie. În ziua următoare, respectiv la 14 martie anul acesta, se intră în Postul Sfintelor Paști, potrivit agerpres.ro.

Având în vedere faptul că Sărbătoarea Sfintelor Paști este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, Lăsata secului pentru acest post are loc tot într-o zi de duminică. Sărbătoarea de Lăsata secului prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză. În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților.

Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca "de dulce". În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paști. În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca și se bea din abundență, și purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț. În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă, unde se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni. Lăsata secului este situat între solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, având astfel și rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numește "priveghi" și, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou. Acolo, sătenii cântau, jucau, mâncau și făceau strigături, cu urări pentru a fi iertați și purificați. În Maramureș, strigăturile se încheiau prin versurile: "cele bune să se-adune, cele rele să se spele". Petrecerea continua până spre miezul nopții, moment în care fiecare mesean mânca câte un ou, zicând: "oușor, oușor, să-mi fie postul mai ușor".

Petrecerea Lăsatului de sec este punctul central al ritualurilor ce preced intrarea în Postul Mare. În unele zone, fetele și flăcăii se adunau, se urcau pe înălțimile satului de unde slobozeau roți mari din paie aprinse și-i satirizau pe cei rămași necăsătoriți, în cadrul unui obicei numit strigăturile peste sat.

Lăsatul de sec este un prilej de bucurie la care iau parte toți membrii comunității. A doua zi începe Postul Mare, femeile încep să facă treabă prin casă, iar bărbații prin ogradă. În casă sunt aduse războaiele de țesut, pentru ca femeile să aibă timp să țese hainele de sărbătoare, pe care le vor purta la Paști.

Postul Sfintelor Paști ține 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, prin urmare, de luni, a doua zi după lăsatul secului, și până în Sâmbăta Mare sunt șapte săptămâni. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morților, iar femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineața, duc la biserică o prescură mai mare și o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucățele mici, stropite cu vin, iar noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărțite credincioșilor.

Iată ce nu ai voie să faci astăzi, dacă vrei să-ţi meargă bine tot anul, potrivit rtv.net.

1. Nu aşezaţi farfuriile pentru mâncare la întâmplare
 
Dacă puneți farfuriile și tacâmurile pe masă în mod aleatoriu, acest lucru poate aduce necazuri în gospodărie. Masă se așează cu față spre răsărit, fie că este vorba de prânz sau cină.
 
2. Nu pune o faţă de masă colorată
 
Este indicat să folosești o față de masă albă, la fel și tacâmurile și farfuriile deoarece albul este simbolul purității, al postului. Albul înseamnă cumpătare și curățire sufletească.
 
3. Nu împrumuta pe nimeni cu nimic
 
Această credința populară este valabilă în special în zonele de munte. Nu e bina să dai obiecte cu împrumut în prima zi de Post și asta pentru că lupii vor da târcoale casei tale. De asemenea, cel ce împrumută pe cineva cu bani de Lăsată Secului nu va avea parte de ei de sărbători.
 
4. Nu consuma carne de porc
 
Nu consumă carne de porc de Lăsata Secului. Este bine să consumi ouă de puică și ciorbă de peşte în această zi importantă.
 
5. Nu servi mâncare nesărată
 
Puțină sare sau deloc în preparatele de peste zi te transformă într-o persoană zgârcită și fără noroc în anul ce vine, cred bătrânii de la sate.
 
6. Nu spăla haine

Nu e bine să depui eforturi fizice mari ori să speli haine. Dacă faci asta riști să atragi necazuri nu doar asupra ta ci și asupra celor dragi ție.

Foto: traditieialomita.ro

M.T.