„Riscul era să-mi iau bătaie” – motivul real pentru care Gabriela Cristea nu a mers la înmormântarea mamei ei

articolul continua dupa recomandari

Camelia Potec, planuri de nuntă după botez: „Cu locația a fost problemă”

Invitată într-un podcast, a descris un context pe care nu l-a expus până atunci. Nu a fost vorba despre nepăsare sau distanță emoțională, ci despre teamă reală.

„Situația a fost mai complicată. Îmi e greu să intru în toate detaliile astea. Cumva, am avut un stres de a mă duce, pentru că riscam să îmi iau bătaie, pe românește. (n.r. De la membrii familiei?) Da! Ei, cumva, aveau senzația că viața mea li se cuvine lor, iar eu trebuie să fac doar ce vor ei să fac, nicidecum să am dreptul de a spune un cuvânt sau de a avea o opinie. E complicat de înțeles, dar atunci chiar așa era”

Această tensiune nu a apărut peste noapte. Relația cu părinții a fost, de la început, una dificilă, marcată de diferențe de mentalitate și de lipsa libertății personale.

Gabriela Cristea spune că a crescut într-un mediu în care femeile nu aveau voce, iar rolurile erau deja stabilite: casă, familie și atât. Dorința ei de a-și construi propriul drum a intrat rapid în conflict cu aceste reguli.

„Relația cu părinții mei nu a fost una tocmai bună. Asta poate pentru că și eu am fost mai complicată. Eu mi-am cerut dreptul de a trăi așa cum îmi doresc eu. Eu provin dintr-o familie în care femeile nu aveau prea multe de spus. Ele trebuiau să gătească, să facă curățenie și nu aveau drept de vot, ca să zic așa. Eu, toată viața, am fost puțin mai rebelă. În moemntul în care nu am m ai găsit nicio formulă de dialog, am hotărât să plec. Aveam 19 ani. Am rupt legătura cu părinții. Lor nu le convenea că eu făceam televiziune, pentru că lor li se părea că să faci televiziune este așa pentru femei ușoare”