Meseria de detectiv particular a fost reglementată în România la începutul anilor 2000, mai precis în 2003, cand a fost inclusă și în nomenclator. Conform Legii 329 din 8 iulie 2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, se pot efectua investigații în legătură cu respectarea strictă a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și a dispozițiilor legale.
articolul continua dupa recomandari
Un detectiv particular nu este un polițist
În schimb, sunt și anumite cazuri în care un detectiv Bucuresti nu are dreptul să efectueze investigații. Articolul 13 din legea mai sus amintită menționează că detectivului particular îi este interzisă efectuarea de investigații cu privire la:
a) activitatea personalului reprezentanţelor diplomatice şi consulare sau a organizaţiilor internaţionale cu statut similar;
b) activitatea persoanelor, desfăşurată permanent ori temporar, cu orice titlu, în interesul autorităţilor publice, instituţiilor sau altor persoane juridice de interes public ori în serviciile de interes public;
c) datele confidenţiale cu privire la convingerile politice, religioase, filozofice sau sindicale şi la exprimarea acestor convingeri, la orientarea sexuală, sănătatea, originea socială ori etnică a unei persoane;
d) cauzele penale aflate în lucru la organele judiciare;
e) activităţile specifice desfăşurate de instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Obligat să păstreze secretul profesional pe termen nelimitat
Deși în misiunile de supraveghere și monitorizare poate fi deseori confundat cu un polițist sub acoperire, un detectiv particular Bucuresti nu este autorizat să efectueze acte specifice sau rezervate Poliției. Ca un exemplu, el nu are dreptul să facă percheziții judiciare, să aresteze persoane sau să dea amenzi. Un detectiv este un simplu observator, care nu trebuie să intervină și să influențeze misiunea pentru care a fost solicitat.
De fapt, într-o anumită măsură, detectivul particular mai mult se aseamănă cu un avocat, având obligații care se regăsesc în statutul acestei meserii, cum ar fi manifestarea probității și a conștiinciozității profesionale, misiunea fiind aceea de a afla adevărul pentru care a fost angajat. La fel ca și în cazul avocaților, legea mai prevede că detectivul este obligat să păstreze secretul profesional în ceea ce privește actele, faptele, datele și împrejurările despre care a luat cunoștință în timpul desfășurării activității chiar și după încetarea calității de detectiv particular. Tot o asemănare cu statutul avocaților o reprezintă și păstrarea confidențialității informațiilor obținute și în ceea ce privește relația cu clientul.
Detectivii privați își pot oferi însă serviciile în mai multe domenii, printre care: verificarea fidelității partenerului/partenerei de viață, supravegherea minorilor, localizarea persoanelor, verificarea informațiilor pre-matrimoniale, investigație divorț sau separare, aflarea informațiilor patrimoniale. Acțiunile lor pot viza:
conduita şi moralitatea publică a unei persoane;
date privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau juridice potenţială parteneră într-o afacere;
persoanele dispărute de la domiciliu;
bunurile care fac obiectul unor litigii de natură civilă sau penală înstrăinate în scopul prejudicierii intereselor unei părţi în proces;
asigurarea protecţiei împotriva scurgerii unor informaţii din sfera vieţii private sau a activităţii agenţilor economici care doresc să păstreze confidenţialitatea acestora.
Detectivul privat este obligat să comunice date și informații procurorului sau instanței de judecată în scopul soluționării unor cauze penale. Dacă informațiile obținute de el vizează siguranța națională, are obligația să sesizeze autoritățile cu atribuții în domeniu.
⏩ Vezi toate emisiunile Antena Stars, online, pe AntenaPlay >>> https://s.a1.ro/AQsSDVc
){kind=link}