Alex Pițurcă a fost pus sub control judiciar! Tribunalul a respins cererea de arestare pentru 30 de zile

articolul continua dupa recomandari

Camelia Potec, planuri de nuntă după botez: „Cu locația a fost problemă”

Fiul fostului selecționer al României va fi cercetat sub control judiciar, după ce Tribunalul București a respins cererea DNA de arestare preventive pentru 30 de zile. Ieri a fost o zi complicată pentru familia Pițurcă. În vreme ce fostul selecționer era lăsat să plece după audieri, plasat fiind sub control judiciar, băiatul său urma să dea declarații anchetatorilor. După 5 ore de audieri, Tribunalul București a respins cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru inculpații Alex Pițurcă și Țuțu Gabriel. Amândoi inculpații au primit control judiciar pèntru 60 de zile. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Iar DNA va face contestație la această hotărâre, ce va fi judecată de Curtea de Apel București.
 

Alex și Victor Pițurcă sunt cercetați în același dosar. Acuzațiile se referă la achiziții de măști medicinale și ochelari de către unități ale MApN. Echipamentele medicale erau neconforme și nu au putut fi folosite. Transportul ar fi fost realizat prin intermediul firmei fostului fotbalist.

”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:

ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
- trafic de influență în formă continuată,
- fals intelectual;

Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).

Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului)

2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 - 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.

În schimbul acestor 'servicii' suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei

Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, este comunicatul DNA, publicat pe site-ul oficial al instituției.